Membri de onoare ai Societăţii de Rezonanţă Magnetică în Medicină din România, dnii prof. dr. Gheorghe Mateescu, de la Case Western Reserve University din Cleveland, Ohio (SUA), şi prof. dr. Radu Manoliu, şef, timp de mai mulţi ani, al Clinicii de Radiologie şi Imagistică Medicală de la Vrije Universiteit din Amsterdam (Olanda), povestesc despre eforturile de până acum şi despre provocările viitorului în domeniul imagisticii prin rezonanţă magnetică în ţara noastră. Interviuri realizate de dl dr. Mihail Călin.

 

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală. 

 

 

    Drumul spre şi prin specialitatea Cardiologie, întâlnirile cu dascăli şi profesionişti care i-au marcat benefic traiectoria profesională, crearea şi dezvoltarea laboratorului de ecografie Eurecolab, lucrul la ghiduri de practică, proiecte, pasiunea pentru muzică… sunt doar câteva „capitole“ din biografia dlui dr. Bogdan Alexandru Popescu, surprinse în interviul realizat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

 

   18 aprilie, ora 13, cabinetul nr. 10, Spitalul Clinic „Sf. Maria“ Bucureşti.
   Dr. Fl. B.: În farmacia Spitalului nostru, deocamdată, lipseşte. Să încercaţi la Institutul Oncologic.
Pacientul: Am fost, nu există… (...)
 

 

 

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

    Plecând de la statisticile deloc măgulitoare, care situează România pe primul loc în Europa în privinţa mortalităţii infantile, dar şi de la succesul unor campanii de responsabilitate socială prin care s-a reuşit renovarea unor secţii ale Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. S. Curie“ din Bucureşti, ideea edificării primului spital complet pentru copii a încolţit în gândurile pline de speranţă ale unei echipe din ce în ce mai mari, de medici şi susţinători. Proiectul, foarte îndrăzneţ, pare de domeniul SF, la o simplă privire asupra numărului de unităţi spitaliceşti de vârf construite în ultimele două decenii. Despre oamenii care susţin întru devenire şi renaştere Spitalul de Copii, într-un reportaj de Remus Anghel. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.  

   Lumea modernă s-a obişnuit cu epidemiile gripale şi eronat se desconsideră gravitatea acestei boli. Din timp în timp, există perioade în care imunitatea scade, iar virusul gripal devine mai agresiv, epidemiile luând aspect pandemic (de exemplu, prin „celebra“ gripă spaniolă, de la începutul secolului trecut, se estimează că s-ar fi produs cca 25 de milioane de decese). Deşi astăzi o considerăm o afecţiune banală, gripa a fost adesea o afecţiune fatală pentru specia umană.      

  Boala gripală are diverse forme de manifestare, ca intensitate, evoluţie şi complicaţii. Nu întotdeauna există concordanţă între intensitatea simptomelor gripale şi cea a complicaţiilor. Există forme fruste de gripă care se pot complica în mod dramatic. (...)